emb_rumania
Organizare teritorială PDF Imprimare Email
Republica Bolivariană Venezuela este situată la nord de Ecuator, pe coasta septentrională a Americii de Sud. Teritoriul său corespundea vechii Căpitănii Generale a Venezuelei înainte de transformarea politică din 1810, cu modificările rezultate din Tratatele încheiate de Republică.

Teritoriul continental și insular al Republicii Bolivariene Venezuela are o întindere aproximativă de 916.490 km2. La Nord se învecinează cu zona marină și submarină sau jurisdicția națională a statelor din Marea Caraibilor; la Est, cu Republica Cooperativă Guayana, pe o distanță nedefinită (Zonă în litigiu, conform Acordului de la Geneva din 17 februarie 1966); la Sud, cu Republica Federativă Brazilia; iar la Vest cu Republica Columbia.


proyeccin_de_venezuela_en_el_mundoCOORDONATE

Latitudine nordică: între paralele 0°38´53´´- izvorul râului Arari (statul Amazonas) și 12°11´46´´- capul San Román de pe continent și 15°49´33´´- zona insulară: Insula Păsărilor.

VECINI:

La Nord:

Venezuela posedă litoralul cel mai extins spre Marea Caraibilor, pe o distanță de aproximativ 4.006 km de coastă maritimă; având frontieră cu unsprezece (11) țări din Marea Caraibilor: Dominica, Statele Unite (Puerto Rico, Insulele Virgine), Franța (Guadalupe, Martinica), Grenada, Regatul Țărilor de Jos (Aruba, Bonaire, Curazao, Saba, St. Eustasius), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord (Monserrat), Republica Dominicană, San Kitts y Nevis, San Vicente y las Grenadinas, Santa Lucia, Trinidad y Tobago.

La Est:

Granița între Venezuela și Guyana este în litigiu în ceea ce privește teritoriul care se întinde la vest de râul Esequibo, care mărginește Guayana Esequibo, în termenii stabiliți de Acordul de la Geneva din 17 februarie 1966; cele două țări au relații bune și legături de cooperare.

La Vest:

Linia de frontieră dintre Venezuela și Columbia are o lungime aproximativă de 2.260 km, întinzându-se de la Nord, puntul Castilletes din peninsula Guajira, până la punctul de confluență a trei granițe: Venezuela, Columbia și Brazilia, pe Río Negro, vizavi de insula San José, în vecinătatea Pietrei Cocuy ce aparține Venezuelei.

ÎMPĂRȚIREA POLITICO-TERITORIALĂ

REGIUNI GEOGRAFICE

Sistemul muntos al coastei: este o continuare structurală a arcului insular din zona Orientală a Caraibilor, cuprinsă între Zona de Coastă Nord-Centru-Orientală și depresiunea câmpiei. Cuprinde doar 3% din suprafața totală a țării și este regiunea cu cea mai mare densitate de populație. Este un amplu sistem muntos de tip alpin, cu variate forme de relief: văi interioare, coline, dealuri, toate pe suprafețe reduse. Se întinde între depresiunea Larense din Vest și peninsulele Paria și Araya, în Est, cu o singură întrerupere importantă: depresiunea Unare, care, împreună cu Fosa Cariaco, despart sistemul în două ramificații: Centrală și Orientală. Fiecare dintre acestea se divide în două lanțuri orientate de la Est la Vest: Lanțul Litoralului și Lanțul Intern, între care se află depresiuni importante, precum Lacul Valenciei, Câmpia Barlovento și Văile Tuy. Altitudinea maximă a ramurii centrale este Vârful Naiguatá, cu 2765 metri (cel mai înalt al Cordilierei de Coastă) din Lanțul Litoralului, iar Vârful Turimiquire, de 2595 metri este cel mai înalt din ramura Orientală a Lanțului Intern.Pe văile interioare ale ramificației Centrale a Cordilierei de Coastă se află trei orașe importante din punct de vedere economic: Caracas, Valencia, Maracay.

Cordiliera de Coastă și insulele Caraibilor: se află în nordul Venezuelei, între depresiunea Yaracuy, Golful Paria, zona câmpiei și Marea Caraibilor, având o suprafață de 40.000 km2.

În zona caraibiană a Venezuelei se află o mulțime de insule cu relief diferit, de la insule complet accidentate (Los Hermanos și Los Monjes), până la altele cu topografie plană(La Blanquilla și Isla de Aves), trecând și printr-un alt grup de insule în care se combină relieful plan cu cel înalt. Alte insule sunt formate din aglomerări de corali, având un relief foarte plat (Arhipelagul Păsărilor).

Cea mai importantă dintre insule este Margarita, formată din două masive muntoase, unul în partea de Răsărit, fiind cel mai înalt, cu Vârful Copey de 900 metri și altul în cea de Vest, numit Macanao. Ambele sunt unite în centru de un cordon muntos de-a lungul căruia se întind văi prielnice agriculturii.

Bazinul lacului Maracaibo: se află în partea de Nord-Vest a țări, în unghiul format de Cordilierele Perijá și Mérida. Bazinul lacului s-a format în urma unei prăbușiri tectonice și are o suprafață de 52.000 km2.

În această depresiune de disting două regiuni: una uscată sau semi-umedă, situată la nord și în centrul bazinului, și o alta mâloasă, în sud. În zona orientală a bazinului se află principala regiune producătoare de petrol a țării.
Văi și zone împădurite: este o regiune cu relief variat și puțin înalt (între 500 și 1700 metri), așezată în partea de nord-est, ocupând majoritatea statelor Falcon, Lara, Yaracuy, cu o suprafață aproximativă de 52.000 km2. Face tranziția spre reliefurile mai pregnante din regiunile învecinate. Tot aici se află câmpii închise, de origine fluvial-lacustră, semi-aride și unicul deșert cu caracter micro-regional din țară: los Médanos de Coro (coasta Falcón).

Cordiliera Andină: în acest sistem muntos se remarcă cele mai înalte vârfuri ale reliefului venezuelean. Sunt o prelungire a Anzilor Columbieni, care, în dreptul Nodului de la Pamplona (Columbia), se despart în două lanțuri: Sierra de Perijá și Cordillera Mérida sau Anzii Venezueleni. Cordillera Andină pătrunde în Venezuela prin depresiunea Táchira, de unde se întinde până în statul Lara. Este divizată longitudinal, prin centrul său, de râurile Chama și Motatán, care curg în direcții opuse, de la mari altitudini.

Printre vârfurile cordilierei se află și cel mai înalt din Venezuela, Pico Bolívar (5007 metri). Sierra de Perijá se îndreaptă spre nord-est și constituie zona limitrofă pentru Vestul Venezuelei. Altitudinea maximă este Pico Tetari, cu 3750 metri.

Câmpiile: sunt suprafețe întinse de relief aproape plan, situate în centrul țării, cu înălțimi ce oscilează între 500 și 200 metri deasupra nivelului mării. Cuprind aproximativ 25% din suprafața totală a teritoriului. Se întind pe o lungime de 1.300 km, de la gurile Orinocoului, la Est, până la Cordiliera Andină, la Vest; și de la Cordillera Coastei până la Orinoco. În această imensă regiune se găsesc zăcăminte petrolifere.

Cîmpiile sunt clasificate în Inalte și Joase. Distincția se stabilește printr-o curbă de 200 metri care face demarcația între câmpiile care se inundă, în Sud, și cele care nu se inundă, în partea de Nord. Această clasificare are o conotație topografică, dat fiind că zona Cîmpiilor Înalte prezintă ondulații de teren, iar râurile au malurile perfect netede, în timp ce în Câmpiile Joase se produc inundații.

Masivul Guayanés: această unitate fiziografică se întinde pe cea mai mare parte a statelor Bolivar și Amazonas, pe o arie de 423.000 km2, constituind 45% din suprafața totală a Venezuelei. Scutul Guayanés este constituit din una dintre cele mai vechi formațiuni geologice din lume. La extremitatea sud-estică fiziografia masivului se caracterizează prin prezența de impunătoare înălțimi teșite în partea de sus - los tepuyes – ce ajung până la 2.275 metri altitudine. La nordul Masivului Guayanés sunt savane, fâșii întinse, cu înălțimi de 400 metri, cu vegetație foarte variată. Regiunea se caracterizează prin importante resurse minerale, între care în special fier și bauxită. Alt aport semnificativ al zonei la dezvoltarea națională îl constituie potențialul energetic al fluviului Caroní, unde se află barajul și uzina hidroelectrică Guri.

Sistemul Corian: este un ansamblu de zone muntoase împădurite și văi, care se învecinează la Sud cu Cordillera Mérida; la Vest, cu Lacul Maracaibo și câmpia sa septentrională, și cu golful Venezuelei, iar la Est cu Cordillera Coastei. Relieful acestei zone nu este prea înalt, având altitudini între 500 și 1.700 metri.

În sistemul muntos Falcón-Lara se disting următoarele zone muntoase: Sierra de San Luis, Sierra de Buena Vista și Sierra de Baragua.

Peninsula Paraguaná este alcătuită dintr-o insulă unită de continent prin Istmul Médanos, o aglomerare de depuneri nisipoase, cu vegetație xerofitică, așa-numitele médanos sau dune.

Câmpia Deltaică: este o întindere de 32.000 km2, situată în partea de Est a teritoriului, între Câmpiile Joase din Monagas, Masivul Guayanés și Oceanul Atlantic. Este o zonă aflată în proces de consolidare, joasă, motiv pentru care este inundată frecvent de maree; are lagune, bălți, numeroase insule și nenumărate brațe și ramificații.
 

Foto-Galerie

Muestra de libros El Embajador acompañado de la Vicerrectora Inauguracion de exposición de libros Privind 2 El rector da la bienvenida al Centro de Conferencias EXPOSICION FOTOGRAFICA OFRENDA FLORAL PRESENTACION DEL EMBAJADOR EL EMBAJADOR CON LOS ESTUDIANTES Privind1

Alte Știri

Seccion-COnsular
Boton Revista Rumania
BOTON Plan Nacional de Derechos Humanos
MENSAJE-A-CHAVEZ
ALBA
ALBA-CULTURAL
ALBA-multicanal
ALBA-TCP
celac
mercosur
derchos vivir
UNASUR
TELESUR
venezolana
socialista-en-cifras
venezuela verdad